Tara de tara vs. Tara de rahat


Revin sa-mi spun durerea – durerea aia adanca fata de atitudinea neamului asta pentru sine insusi.
Nu inteleg – in ruptul capului – nu pot sa ineleg ce fel de neam suntem…de unde provenim si caracterul carui popor „migrator” mostenim de suntem in halul asta???

Nu mai stiu ce setimente ma incearca, ca am trecut deja prin toate etapele de la compasiune la revolta, de la indiferenta la stare de greata, le-am incercat pe toate.

Doar ca in ultimle zile sentimentul s-a acutizat….

In tara asta, unii au fost deranjati de starea de doliu nationat – avand in vedere ca victimele nefastului eveniment erau absolut toate cetateni ai statului Roman. Ma intreb ce v-a deranjat?? Ca oricum cei mai multi dintre cei care critica nu au simti nimic. Ce a deranjat de fapt? Ca nu ati vazut 1 zi pe posturile de televiziune glume si bancuri de 2 bani????

Si toata atmosfera asta de cacat, creata de nimeni altul decat de SEFUL DE STAT – ca asa ii place sa-si spuna – care in loc sa uneasca dezbina, si uite frate ca reuseste sa faca asta si pentru moarte!!!
Ca dumnealui a considerat ca starea de doliu nationa- pentru cel mai grav accident turistic din istoria Romaniei – este nenecesara. Ei pentur 18 morit??? Atata deranj??? Auzi frate si atata circ ca s-au dus ministrii sa-i astepte – dar ce tupeu pe capul mortilor. Eu i-am pus sa plece??? Au avut bani sau cum???
Sincer imi vine sa vomit.

Daca nu eram o tara de rahat chestiile astea nici nu trebuiau comentate, ne plecam cu toti capul, mergeam sa donam sange si aprndeam lumanari si puneam flori, doar ca suntem asa de imputitit ca nici asta nu putem sa facem.

Daca tara asta avea Presedinte – ceea ce nu e cazul – iesea si transmitea condoleante, isi misca curul pana la spital – ca era decretata zi de doliu national – si daca pentru a suporta prezenta lui Arafat langa el sau a lui Ponta trebuia sa inghita un pum de calmante – asta facea un lider! Doar ca nici urma de asa ceva. Ma simt jignita de aceasata atitudine, asa cum ma simt jignita de atitudinea tutror celor care au crticat modul in care Guvernul a gestionat aceasta criza – cred ca in felul asta Ponta si-a spalat multe dintre pacate.

Dar probabil pentur unii numarul de 18 morti nu este suficent de mare pentur un doliu nationa, si probabil nici nu inteleg cat de mult conteaza pentru cei care traiesc suferinta in zilele astea respectul semenilor lor pentur durere – iar ziua de doliu national cu steagul arborat in berna este un semn de respect si nu are nici o legatura cu circul.

Circ au facut altii in nenumarate randuri – demonstrand nimicnicie si mincime umanda atunci ca si acum.
Atunci hahaind fara rost acum tacand fara rost.

Durerea si respectul pentru moarte se fac cu demnitate – si poate ar trebui sa facem exercitul asta mai des ca sa nu ni se mai para atat de extraordinar.

Trista natie suntem si din ce in ce mai rea…

Reclame

About this entry