Despre Cain si despre Abel


Nu ma intrebati de ce azi mi-a tecut exact ideea asta prin teasta?
Imi aduc aminte ca Adam si Eva au avut mai multi fii…printre ei Cain – cel rau si Abel – cel bun.
Lumea, deci, era deja imparitia de la primii oameni. Si iata ca primul pacat al omenirii in devenire a fost o crima. Dincolo de pacatul Evei de a gusta din fructul interzis – fapt carui ii datoram nu doar izgonirea din Gradina Edenului – ci si realizarea existentiei constiintei, omenirea are la baza o crima – crima fundamentala.
Acesta este schimbarea esentiala care se produce in natura omului. Brusc omul este responsabil pentru faptele sale, pentru cruzimile individuale si colective. De aici derva natura vinovatiei.

In absenta constiintei – evaluarii Individuale – nu pot sa determin daca am gresit sau nu, pentur ca nu am masura. Pana la pacatul Evei omul nu facea decat bine.
Practic nu se evalua iar faptele sale erau lipsite de consecinte.
Eva deschide cercul:

Aici in urma evaluarii intervine primul conflict si primul om rau.
Caci, si Cain si Abel- se simt vinovati fiecare isi aduce ofranda conform rodului muncii sale. Si totusi Instanta suprema alege intre ofranda lui Cain – cereale si legume, si ce a lui Abel –mielul – acceptand doar ofranda lui Abel? Urmeaza intrebara de ce?
Care a fost masura cu care a judecat Dumnezeu??
A fost sufletul?
Oare daca primea jertfa lui Cain- Abel nu ar fi comis o crima? Considerandu –se neindreptatit.
Caci omul Cain, pe asta se infurie – si considera ca fiind nedrept. De ce el si nu eu? Eu nu am munci? Ba da, dar atunci rodul muncii mele de ce nu este la fel de bun ca si a lui Abel?
Asta nu explica Biblia si asta a lasat loc ateismulu, de ce unul si nu altul, omul prin natura sa este revolta iar Cain a gresit? Si daca a gresit in ce a constat greseala sa? Pana la crima comisa impotriva lui Abel nu facuse nici o greseala si totusi Dumnezeu nu-l alege pe el? De ce?

Reclame

About this entry